Acel vulcan ce-aruncă cu noroaie
şi-n sânul Europei are casă,
pe Spania din cupa lui revarsă
fecale cu venin din măruntaie.
Şi cu putere recile şuvoaie
le-aruncă şi depune-o crustă groasă;
nici c-o rindea nu ar putea fi rasă,
căci ni s-ar umple golful după ploaie.
Istoria el vrea s-o ocrotească
şi-a lui tigaie de mâner o ţine,
spre cei care nu vor să îl cinstească.
cu mâl aruncă, nu se poate-abţine,
în vremea când toţi vor să construiască,
pe-aici realizări sunt doar puţine.
Sensul versurilor
Piesa critică situația politică și socială, folosind metafora unui vulcan noroios care aruncă cu "fecale cu venin" asupra Spaniei. Acesta simbolizează stagnarea și lipsa de progres într-o perioadă în care alții construiesc.