Pe drum trecea o brișcă-ca,
O brișcă-ca, o brișcă-ca
Pe drum trecea o brișcă-ca
Mânată de-un țăran.
Trăgea din greu la brișcă-ca,
La brișcă-ca, la brișcă-ca,
Trăgea din greu la brișcă-ca
Un falnic armăsar.
De-odată văd că mișcă-ca,
Că mișcă-ca, că mișcă-ca,
De-odată văd că mișcă-ca
Ceva lung și bizar.
O fi osia de la brișcă?
Nu, că aia nu se mișcă.
Vreun picior, batu-l-ar Sfântul?
Nu, că n-atingea pământul.
O fi coada cea stufoasă?
Nu, nu că aia nu-i păroasă.
Foaie verde-a bobului,
(bai tata bai)
Era p*** calului
Sensul versurilor
Cântecul descrie o scenă amuzantă de la țară, unde un țăran conduce o brișcă trasă de un cal. Elementul comic este dezvăluirea neașteptată a ceea ce se mișcă bizar, adăugând o notă de umor vulgar.
