Patru care și-o căruță
Merg la Dersca la Nicuță,
Carele-s cu gospodari,
Căruța-i cu lăutari,
Iară ne-o chemat Nicuță,
Să petrecem olecuță,
Dăm un cep la poloboc
Ca s-avem curaj la joc.
Măi Nicuță, om bănos,
Tu ne dai vinul gustos,
Ne dai vin de-acela bun
Să ne ținem drept pe drum,
Ne dai vin, paharul plin,
Să bem, să ne-nveselim,
Să gustăm și din bucate,
Să-ți urăm de sănătate.
Măi Nicuță, om voinic,
Ia doba și bate-un pic,
Ai grijă, n-o prăpădi
Și pe jos n-o colbăi,
Bate bine, ține hangul
Și nu îți uita năravul,
Că băiețandru când ai fost,
Băteai doba-n zi de post.
Măi Nicuță, om cu bani,
Nu-ți mai tocmi lăutari,
Că suntem noi din trei sate
Și ți-om cânta cu dreptate,
Nu-i nevoie să plătești,
Decât să te-nveselești,
Trei butoaie poloboace
De le-om bea criță ne-om face.
Sensul versurilor
Piesa descrie o petrecere câmpenească la Nicuță, un om bogat și generos, unde oamenii se adună să bea vin, să cânte și să se bucure de viață. Se pune accent pe ospitalitatea lui Nicuță și pe atmosfera festivă.