– Badea-al meu cu boi și car,
Să nu-mi calci peste hotar,
Că mă duc la primărie
Și ți-oi face o hârtie.
Strigătură:
C-ai călcat iarba-n picioare
În loc să-mi aduci o floare.
– Du-te, mândră, du-te, du-te
Și scrie hârtii mai multe,
Eu i-oi spune la primar
Că ai buze de zahăr.
Strigătură:
Guriță nu-mi dai când vreau,
Și cel supărat îs eu.
Supărat unul și altu’,
Primarul ne-o împăcatu’,
Făr-a citi, făr-a scrie
Și fără nicio hârtie.
Strigătură:
Badea iarba să-mi cosească,
Fața să mi-o netezească,
De nuntă să ne gătim,
De hotar să nu grăim
Și iarba s-o tologim.
Sensul versurilor
O ceartă amuzantă între doi îndrăgostiți de la sat, mediată de primar, care se termină cu împăcarea și pregătirile de nuntă. Totul este prezentat într-o manieră umoristică și optimistă.