I-auzi una, pică bruma
Și-aș juca de numa, numa,
Că-ndată omătul pică
Și mi s-o rupt o opincă.
Strigătură:
M-oi uda și-oi îngheța
Și n-oi mai putea juca.
I-auzi două-ndată plouă,
S-o dus vara, bob de rouă,
Badea-n joc de n-a intra
El de frig a tremura.
Strigătură:
Dar eu tot l-oi învârti
Și poate s-a încălzi.
Cine știe ca să joace
Vie-ncoace, loc i-om face,
Cine jocul încâlcește
Pe-aici nu ne trebuiește.
Strigătură:
Ducă-se la crâșmă-n sat
Cum merge orice bărbat.
Gura mea-i arcuș pe strună,
Nu se ține de minciună,
Zice doar adevărate,
Cum îs pe lume lăsate.
Strigătură:
Că amu’ cât am ce spune
Le-oi împrăștia prin lume,
De-am un of îl dau un foc
Și mă prind iute în joc
Cu bădița de mijloc.
Sensul versurilor
Piesa descrie bucuria de a dansa și de a te bucura de viață, chiar și în condiții dificile precum frigul iernii. Dragostea și dorința de a împărtăși bucuria cu ceilalți sunt teme centrale, îndemnând la participare și la uitarea grijilor prin dans.