Măi bădiță, trup subțire,
Parc-ai fi singur pe lume,
Pentr-o față negricioasă
Te-or chema mândrele-n casă,
Pentru ochi ce știu a râde
Toate ușa ți-or deschide,
Pe mine mă strigi la poartă,
Dar cu ochii umbli roată.
Eu mă rog de sărbători
Ca să-mi vină pețitori,
Luni și marți nu fac păcate,
Miercuri țin de sănătate,
Joia pentru ochii tăi,
Vinerea pentru noi doi
Și cu-oleacă de noroc
Mergem sâmbăta la joc.
M-am uitat în sus și-n jos
N-am văzut om mai frumos,
Că lângă cel hâd nu șed,
Mă prefac că nici nu-l văd,
Când îl văd pe-acel frumos
Eu nu-mi las ochii în jos,
Învârt capul și-l rotesc
Să vadă că îl ochesc,
C-are ochii ca de mură,
Opriți jocul să-i dau gură,
C-a mea gură-i cu dulceață,
Pe cine vreau țin în brață.
Sensul versurilor
O tânără își exprimă interesul față de un băiat, descriindu-l și menționând cum încearcă să-i atragă atenția. Ea face aluzie la dorința de a se căsători și la bucuria de a petrece timp cu el.