Badea cu mustața neagră
S-o jurat că nu-i sunt dragă,
Eu nu pot să-i dau crezare,
Știu că după mine moare,
L-am văzut eu și la joc
Că-n horă nu-și află loc,
Dacă nu mă mai iubești
De ce stai pe la ferești?
Aseară și-alaltăseară
Mă căta pe ulicioară,
Pe la stogul cel cu fân
De nu-mi vine om străin,
Mă căta din poartă-n prag
Să vadă nu-i vreun pribeag.
Aseară și-alaltăseară
Mă căta pe ulicioară,
Eu m-am ascuns în cămară
Să-l pândesc ce face-afară,
El umbla ca un nebun
Printre clăile cu fân.
Eu lângă perdea stăteam
Pălăria i-o coseam
Cu pană prinsă-n mărgele
Și-un mănunchi de floricele,
Dar eu vreau ca să nu știe
Cât de drag îmi este mie,
Îl aștept cu bucurie
Cu veste de cununie.
Sensul versurilor
O fată își tachinează iubitul, care se preface că nu o iubește, dar o caută în secret. Ea știe că el o iubește și îl așteaptă cu nerăbdare, pregătindu-se pentru căsătorie.