Uite, bade, cum se ține,
Ca drăguța lui nu-i nime’,
Dar mai sunt poate și-o sută,
Vină-ncoa și mă sărută.
Strigătură:
Că-i vedea și nu îi crede
Că-s mai ceva ca ele.
Spune-mi, bade, ce gândești
Și ce boală socotești,
C-oi sta eu nesărutată,
Până îi veni la poartă.
Strigătură:
Eu vreau mere, eu vreau pere,
Gură dulce și inele
Să mă fudulesc cu ele.
Busuioc tăiat de coasă,
Nu-s ca mine de făloasă
Nici o fată din cinci sate,
Nici neveste măritate.
Strigătură:
Și port flori din iarbă verde,
Nu mă dau pe zece fete.
Bade, nu mă amăgi
Că eu nu-s ca altele,
Și la joc de m-oi porni
Apoi bine să te ții.
Strigătură:
Că vreau să-mi fac faimă-n sat,
Că de-amu-s de măritat
Și n-am zestre, nici moșie,
Dar mă ia cine mă-mbie,
Un om bun cu pălărie.
Sensul versurilor
Cântecul descrie o fată mândră și sigură pe sine care își exprimă dorința de a se căsători și de a-și găsi un partener bun. Ea își subliniază calitățile și independența, afirmând că nu se lasă amăgită ușor și că vrea să-și facă un nume în sat.