Mi-am găsit și eu drăguț
Primarul din Cernăuți
Și să vezi ce am aflat
Că are trei mândre-n sat:
O bogată și-o frumoasă
Și cealaltă-i preoteasă.
Cât îi popa la Altar,
Preoteasa-i la primar
Și de intră-n primărie
Ce se-ntâmplă nu se știe,
Că primaru-i om de treabă,
Mulțumește-o lumea-ntreagă.
Bată-te Raiul, primar,
Eu te-oi face gospodar,
Te-oi duce la spovedit
Să-i spui popii ce-ai iubit
Și-apoi dacă te-a ierta
Cu tine m-oi cununa.
Primaru-i bărbat frumos,
Dar îi tare păcătos,
Ține banii la curea
Și-are mândre câte vrea,
Dar din câte mândre are
Numai eu îs ca o floare,
Floare mândră, neculeasă,
Mi-ar sta bine primăreasă.
Sensul versurilor
O tânără își exprimă interesul pentru primarul din Cernăuți, în ciuda reputației sale de afemeiat și a relației sale cu preoteasa. Ea glumește despre cum l-ar putea face gospodar și chiar se căsători cu el dacă ar fi iertat de preot pentru păcatele sale.