I. Nu vine, neică, nu vine
Că nu-i mai e dor de mine
Nu mai vine pe uliță
Că nu-i dor de guriță
Degeaba-l aștept afară
Că nu vine-n astă seară
Degeaba întrebai luna
Că nu l-a văzut nici ea.
II. Să știu c-ar veni, neicuță
I-aș pardosi potecuța
Cu floricele mărunte
Neicuța să nu mă uite
I-aș semăna micșunele
Să calce neica pe ele
Floricele mai mărunte
Neicuța să nu mă uite.
III. Nu te-am uitat, mândruța
Deseară vin pe ulița
Nu semăna micșunele
Că mi-s dragi coadele tale
Părul tău miroase-a floare
Când te vede neica moare
Și-ai gurița dulce fragă
De când te-am văzut mi-ești dragă
Sensul versurilor
Cântecul exprimă inițial așteptarea dezamăgită a unei fete, urmată de promisiunea neîmplinită a iubitului. Spre final, perspectiva se schimbă, iar iubitul își mărturisește sentimentele și intenția de a veni, oferind o rezolvare optimistă a așteptării.