E mai bine?
Sau te simți la fel?
Va fi mai ușor pentru tine acum?
Ai pe cine să dai vina.
Tu spui o iubire, o viață,
E o nevoie în noapte,
O iubire ai ocazia să împarți,
Te lasă dacă nu-ți pasă de ea.
Te-am dezamăgit?
Sau ți-am lăsat un gust amar în gură?
Te porți de parcă n-ai mai avut parte de iubire,
Și vrei ca eu să trăiesc fără ea.
Poi e prea târziu, astă seară,
Să aduci trecutul la suprafață.
Suntem unu, dar nu suntem la fel,
Avem ocazia să ne sprijinim unul pe altul.
Ai venit aici pentru iertare?
Ai venit să reînvii morții?
Ai venit aici să faci pe Iisus?
La leproșii din capul tău.
Poi, am cerut prea mult, mai mult decât trebuia?
Mi-ai dat nimic, asta era tot ce aveam.
Suntem unul, dar nu suntem la fel,
Pentru că dacă ne-am fi avut unul pe celălalt,
Atunci am lua-o de la capăt.
Tu spui
iubirea e un templu
iubirea e o lege mai înaltă
iubirea e un templu
iubirea e legea cea mai înaltă
Mi-ai cerut să intru înăuntru
Dar apoi m-ai făcut să mă târăsc
Și nu mai pot să îndur
Ce ai tu
Pentru că tot ce ai tu e durere.
O iubire
Un sânge
O viață
Trebuie să faci ce trebuie
O viață
Împreună
Surorile mele și
Frații mei
O viață
Dar nu suntem la fel
Trebuie
să ne sprijinim unul pe altul
să ne sprijinim unul pe celălalt.
Una.
O iubire.
Sensul versurilor
Piesa explorează complexitatea relațiilor și a iubirii. Vorbește despre unitate și sprijin reciproc, dar și despre dezamăgire și durere. Sugerează că, deși suntem diferiți, avem nevoie unii de alții.