Neicuță, ce gând mai ai, măi
C-a trecut luna lui mai, măi
Tot ai zis c-ai să mă iei,
Măi neicuță, măi
Când o da floarea de tei,
Măi neicuță, măi
Florile s-au scuturat,
Măi neicuță, măi
Și tu n-ai gând de-nsurat,
Măi neicuță, măi.
Merg pe drum și lumea-mi spune
Să-mi iau gândul de la tine
Dacă-ș știi că e ușor,
Măi neicuță, măi
Să sufăr de drag și dor,
Măi neicuță, măi
Te-aș lăsa neică să pleci,
Măi neicuță, măi
Altă cale să-ți alegi
Măi neicuță, măi.
Alegeți calea cea bună
Să nu-ți pară rău, pe urmă
Hai, alege-mă pe mine,
Măi neicuță, măi
Și-ai să vezi câ va fi bine,
Măi neicuță, măi
Că dragostea mea curată
Măi neicuță, măi
Ți-o dau neică viața toată
Măi neicuță, măi
Sensul versurilor
O fată își exprimă dezamăgirea față de întârzierea neîncetată a iubitului ei de a se căsători cu ea. Ea își declară dragostea curată și dorința de a-i dărui viața, sperând că el o va alege.