MefX (ref):
E sofisticată, mă!
Tu nu vezi cum se-mbracă, mă?
Nu ai bani, zice: „Lasă-mă!”
Tipa asta-i o pagubă, nu e de tine
Că-i sofisticată, mă, prea sofisticată, mă!
Sofisticată, mă!
O fi stricată, mă!
Maximilian:
Cu siguranță!
Știe mult prea multe pentru vârsta ei
Uite cum te ține după fusta ei
Bre, te-a făcut din vorbe, două
O să-ți aduc mâncare la spitalul 9
Nu! Te joci cu focul; nu-i de tine
Nu știu cum n-ai văzut
Are ceva-n privire
N-ar fi trebuit să uiți un lucru
O fi bine-mbrăcată, da’i goală pe dinăuntru
Are inimă de piatră, e fată deșteaptă
Tu ești prostu’ care încă o așteaptă
Bre, n-auzi că joacă în altă ligă?
N-auzi când toată lumea strigă:
(Ref):
E sofisticată, mă!
Tu nu vezi cum se-mbracă, mă?
Nu ai bani, zice: „Lasă-mă!”
Tipa asta-i o pagubă, nu e de tine
Că-i sofisticată, mă, prea sofisticată, mă!
Sofisticată, mă!
O fi stricată, mă!
MefX:
Și n-are gânduri prea mari cu viața ei
De obicei umblă mulți după fundu’ ei, și
Trec nopți, una după una, tot nu vrea (x2)
Să se bage pentru că n-am lozu’
Suficient cât să-i mențină bronzu’
Trec nopți, una după una, tot nu vrea (x2)
N-am bani să fiu ăla care-i place
N-am bani să îi dau să se-mbrace
Bani să fiu ăla care-o plimbă
Bani să fiu ăla care-o schimbă
Și n-o pot atinge, n-o pot convinge măcar un minut să stea
Că nu e cum crede ea.
(Ref):
E sofisticată, mă!
Tu nu vezi cum se-mbracă, mă?
Nu ai bani, zice: „Lasă-mă!”
Tipa asta-i o pagubă, nu e de tine
Că-i sofisticată, mă, prea sofisticată, mă!
Sofisticată, mă!
O fi stricată, mă!
Maximilian:
Ai zis că „Nu!”, da’ deja spargi mulți bani pe c***u ei’
Tu și proștii care-o ard în juru’ ei
Ce-i? Credeai că tu ești singuru’?
Nu te-ai gândit la asta, ți-a rupt filmu’, nu?
„Da”… i-ai luat deja verigheta
În timp ce ea se întindea pe nu mai știu ce bancheta
WOW. Mișcarea asta a fost chiar proastă
Ea cu lesa, tu cu limba scoasă
Nici nu te vrea dar te are sub papuc
Se vede prin statusul de pe Facebook
Scrie bine, uită câte-un „i” pe-alocuri
Da’ să vezi cum e pe tocuri.
(Ref):
E sofisticată, mă!
Tu nu vezi cum se-mbracă, mă?
Nu ai bani, zice: „Lasă-mă!”
Tipa asta-i o pagubă, nu e de tine
Că-i sofisticată, mă, prea sofisticată, mă!
Sofisticată, mă!
O fi stricată, mă!
Sensul versurilor
Piesa critică o femeie materialistă și superficială, precum și bărbații care cad în capcana farmecelor ei. Se evidențiază contrastul dintre aparențe și realitate, sugerând că valoarea unei persoane nu ar trebui măsurată în funcție de aspectul exterior sau de statutul financiar.