Foaie verde iasomie,
Urcai sus la cuculie
Văzui pe neica Ilie
Lega cu teiul la vie.
Îl strigai: – Uă, neicuță,
Mai las-o-ncolo de viță,
Urcă drumul pe costiță
Că te-așteapt-o Măriuță.
– Nu pot, mândro, nu pot, nu,
Vino să m-ajuți și tu
Să terminăm de legat,
Te-oi plăti c-un sărutat,
Vino, mândro, și m-ascultă
Că la toamnă facem nuntă.
Vino, mândro, și m-ascultă
Că la toamnă facem nuntă
Cu vin alb și tămâios
Că ni-i munca cu folos,
Lumea să se-nveselească
Cu vinul din munca noastră.
Sensul versurilor
Un tânăr este chemat de iubita sa, dar el preferă să termine munca la vie, promițându-i că o va răsplăti cu un sărut și că se vor căsători la toamnă, sărbătorind cu vin din propria lor muncă.