I:
Sunt un om prea educat
Am vocabular bogat
Am vreo 4-5 costume
Ies în lume
Mă scol zilnic până-n șapte
Dorm doar în cămăși de noapte
Și cu apă minerală
Fac gargară
Și nici nu știu
Cum altfel să fiu
Decât normal
Și-atât de banal.
Refren:
Și vreau să strig
Să-mi fac pe plac
Să sar în sus
Să dau din cap
Să fac ceva
Numai al meu
Să mă transform
Să nu mai fiu eu.
II:
Nu ies din cuvântul mamii
Ea îmi gestionează banii
Și îmi spune ce-i mai bine
Pentru mine
Știu că nu-i frumos să minți
Sau să nu te speli pe dinți
Nicidecum să iei vreun os
De pe jos
Și nici nu știu
Cum altfel să fiu
Decât normal
Și-atât de banal.
Refren:
Sensul versurilor
Piesa descrie frustrarea unui individ care se simte constrâns de normele sociale și de așteptările familiei. El tânjește după libertate și exprimare personală, dorind să scape de banalitatea vieții sale controlate.