Frunză verde, foaie lată,
Batǎ-te, neicuță, bată
Trei stele de lângă lună
Și credința mea cea bună,
Batǎ-te dragostea mea
Că tu n-ai crezut în ea.
Refren:
Of, of, of,
Nu mai pot de dorul tău,
Of, of, of,
Și ție nu-ți pare rău,
Of, of, of,
Parcă n-ai fi fost al meu,
Parcă nu te-am iubit eu.
Batǎ-te un dor o dată
Și să zaci o vară toată
Când ai vrea ca să te scoli
Să te ia niște fiori
De călduri și de răcori
Din tălpi până-n subțiori.
Refren:
Of, of, of,
Cât ai sta să te gândești,
Of, of, of,
Leac la dor să nu găsești,
Of, of, of,
Nu mai pot de dorul tău,
Of, of, of,
Și ție nu-ți pare rău,
Of, of, of,
Parcă n-ai fi fost al meu,
Parcă nu te-am iubit eu.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința ca persoana iubită să simtă durerea provocată de dragostea neîmpărtășită. Este un amestec de dor și blestem, tipic pentru anumite cântece populare românești, unde iubirea este intensă și dureroasă.