Stai așa, neică Mitică,
Te-am prins cu ocaua mică,
Când spuneai că tai surcele
Erai cu mândrele tele,
Fir-aș eu afurisită,
N-o să mă las păcălită,
Eu te știam la cosit,
Tu erai la giugiulit.
Eu cu masa te-așteptam,
Numai cu ochii la geam,
Ziceai că ești obosit,
Dar veneai mâncat, băut,
Să dea boala-n voi, bărbate,
Că ți le-am aflat pe toate:
Pe Gica, pe Niculina,
Pe Florica și pe Lina.
Cât ți-am fost de credincioasă,
Mi-am văzut numai de casă,
Pân-aici ți-a fost, bărbate,
Stai că-ți arăt eu păcate,
C-a ieșit o lege nouă
Bărbatul să țină două,
Și tot după legea nouă
Femeia să țină nouă.
Geaba dai jos pălăria
Că ți-ai pierdut omenia,
Zici că vrei să ne-mpăcăm
Și tot ce-a fost să uităm,
Ce să-ți fac, neică Mitică,
Te-am prins cu ocaua mică
Și lasă-mă să trăiesc,
Cât mai am timp să iubesc.
Sensul versurilor
O femeie își confruntă soțul infidel, Mitică, demascându-i aventurile și ironizându-l pentru lipsa lui de onestitate. Ea își afirmă independența și dorința de a trăi și iubi liberă de acum înainte.