Ia zi, lăută,
Zi din struna ta,
Că seara asta
Jur că-i seara mea
Și-aici la masă
Să uit de amar
Și lângă tine
Să beau un pahar,
Zi, lăută, zi din strună
Una pentru mine,
Vino-aproape la ureche,
Zi ce știi mai bine,
Cântă, lăutare,
Focul să mi-l sting,
Lângă tine, frate,
Vreau să râd, să plâng!
Că viața-ți pare
Cu mult mai frumoasă
Când ai paharul
Plin cu vin pe masă,
Vioara-ți cântă,
Cânți și tu cu ea
Și mai frumoasă
Vezi atunci lumea,
Fața ți se-nveselește
Și voios închini
Când chelnerul îți aduce
O cană cu vin,
Cinstești lăutarul
Și-i rogi sănătate,
Lângă el o noapte
Ai uitat de toate.
Ferice de omul
Ce știe petrece
Că viața-i scurtă
Și ca visul trece,
Mă uit la unii
Cum plâng tinerețea
Că n-au trăit,
i-a prins bătrânețea,
Au strâns banii la ciorap
Să facă avere,
La suflet nu s-au gândit
Să-i facă plăcere,
Este-o vorbă mare
Care vreau s-o spun:
Toți avem o viață
Și același drum,
Lumea și pământul
N-o să stăpânim
Și cât ține viața
Din plin s-o trăim.
Sensul versurilor
Piesa celebrează bucuria de a trăi și de a petrece, subliniind importanța de a te bucura de viață alături de lăutari și prieteni. Versurile îndeamnă la a profita de fiecare moment, deoarece viața este scurtă și trebuie trăită din plin, fără a se concentra exclusiv pe acumularea de avere materială.