Când apare prima stea în mahala,
Când se-aprinde prima lampă-n strada mea
Oamenii se-ntorc acasă
Că-i așteaptă-o lampă aprinsă,
Că-i așteaptă dragostea.
Mie nu mi-a fost dat să am și eu
Un colțișor să fie-al meu,
Mie nu mi-a spus vreodată,
Nimeni nu mi-a spus vreodată
„Dragul meu!”.
Doamne, toate Le-ai făcut,
Nopțile-ai făgăduit,
Iartă-mă, Doamne, dacă Ți-am greșit.
Când apare prima stea în mahala
O pornesc din crâșmă-n crâșmă haimana,
Să-mi îmbăt în noapte jalea,
Să-mi îmbăt chiar dragostea.
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentul de singurătate și dorința de apartenență a unui om care nu are un cămin sau dragoste. El își caută alinare în alcool și își exprimă credința și regretul față de Dumnezeu.