Au, măi neică, ce păcat
Că prea repede-ai uitat,
Dragostea noastră curată
Nu mai e ca altădată,
Doar o dată ai în viață
O dragoste cu dulceață.
Nu știu, neică, ce-ai făcut
Că noi doi ne-am despărțit,
Ori lumea rău ne-a vorbit,
Ori noi nu ne-am mai iubit,
Și nu știu ce mi-ai făcut
Că nu pot să te mai uit.
Neică, dacă s-ar putea
Să se-ntoarcă dragostea,
Dragostea noastră dintâi
Când eram ca doi copii,
Parc-a bătut vânt de vară
Și ne-a luat-o într-o seară.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă regretul și tristețea unei despărțiri recente. Naratorul se întreabă ce s-a întâmplat cu dragostea lor curată și își exprimă dorința de a se întoarce la vremurile fericite din trecut.