Sunt o lacrimă de dor pe-acest pământ
Și când mi-e greu, atunci eu cânt
Cântecul cel mai frumos din viața mea
Este doar ea, familia
Iarăși navighezi prin tainici amintiri
De parcă ieri eram copii
Cu tandrețe și iubire ne creștea
Ne răsfăța familia
Refren:
Mă întorc cu dor aprins la ea
Ard de dor să-mi văd familia
Chiar de sunt departe simt căldura ei
Simt iubirea sinceră a familiei
Noroc și putere îmi dă numai ea
Sensul vieții mele e familia
Cât de prețios îmi este sfatul ei
Și duiosul zâmbet al familiei
Vreau să merg pe aceleași drumuri de cândva
Unde-ai mei pași mama-i veghea
Aud și vocea tatei cum mă dezmierda
Copila mea, prințesa mea
Mult îmi este dor de scumpii mei bunici
M-au legănat, îmi sunt și ei părinți
În duminici sfinte când ne întâlneam
Familia ne-o îmbrățișam
Refren…
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund și aprecierea pentru familie, amintindu-și de momentele frumoase din copilărie și de importanța sfaturilor și iubirii primite. Familia este văzută ca sursă de putere, noroc și sens în viață.