Zâmbesc, îmi aprind țigara, te privesc
Spun că plec, tu îmi zici „te iubesc”.
Yo, n-am de gând să stau în preajma ta
Mult rău mi-ai făcut ca să mai pot sta
Nu te mai ruga de mine, degeaba speri
Nu te mai uita la mine, degeaba vrei
S-a terminat de mult, nu mai e demult ca la-nceput
Am înghițit prea mult și a venit timpul să scuip
Când mă uit la tine nu mai văd nimic
N-o să-ți fiu prieten, dar nici inamic
Ai fost odată aerul pe care-l respiram
Acum mă sufoc, nu mai vreau să am
Vreodată de-a face cu tine, niciodată,
Refuz să fiu prostul de altădată
S-a terminat, în sfârșit trăiesc,
Sunt fericit, nu te mai iubesc
Nu vreau să mai știu cine ești
Nu vreau să mai știu cum zâmbești
Nu vreau să te văd în fața mea
Dispari din calea mea, din viața mea
Nu vreau să mai știu cine ești
Nu vreau să mai știu cum zâmbești
Nu vreau să te văd în fața mea
Dispari din calea mea..
Dispari din calea mea, din viața mea
E clar, lângă tine nu, nu mai pot sta
M-am săturat de sentimente spuse ca să fie
Te-ai gândit vreodată că-ți faci rău doar ție?
Nu vrei să ne despărțim, mai bine lasă
Mi-am dat seama de mult că ție nu-ți mai pasă
Deși am crezut că te cunosc cu-adevărat
Am realizat prea târziu că demult m-am înșelat..
Am stat, constatat, reflectat situația noastră
Tu țipi, racnești și plângi ca o proastă
Prin lirică îmi exprim declarația de război
Căci de azi nu te mai referi la noi ca „DOI”
M-ai vrăjit, lângă tine mă simțeam ca un nor
M-ai slăbit încet, încet ca un microb
Taci! Taci! Nu mai pot, nu se mai poate
S-a terminat, ADIO! O luăm pe drumuri separate.
Nu vreau să mai știu cine ești
Nu vreau să mai știu cum zâmbești
Nu vreau să te văd în fața mea
Dispari din calea mea, din viața mea
Nu vreau să mai știu cine ești
Nu vreau să mai știu cum zâmbești
Nu vreau să te văd în fața mea
Dispari din calea mea..
„Bună!” Ar trebui să spun „Bună”, dar nu
Nu meriți nici măcar atât pentru că TU
Ai distrus un peisaj plin de culoare
L-ai înnegrit și doare, acum e fără soare
Voiam măcar să te respect, de iubit nu am putut
Să te văd pe stradă, să te întreb ce ai făcut
Atât să plec zâmbind, să-mi zic a fost încă una
Sunt cu capul plecat, iar acum domină ura
N-o mai face pe dura, n-ai motive s-o faci
Amintirea-i încă vie, dar preferi să taci, că te prefaci,
Displaci pe oricine cu zâmbetul tău fals
E același ca-n prima zi când eu am zis „Pa! Te las!”
Nu mai simt plăcere, doar frică
Acum ești cea mai mare inamică
Dragostea e indiferența celui de lângă tine
Pun STOP, căci după alta tot o alta vine
Nu vreau să mai știu cine ești
Nu vreau să mai știu cum zâmbești
Nu vreau să te văd în fața mea
Dispari din calea mea, din viața mea
Nu vreau să mai știu cine ești
Nu vreau să mai știu cum zâmbești
Nu vreau să te văd în fața mea
Dispari din calea mea..
Sensul versurilor
Piesa exprimă furia și dezgustul față de o relație toxică recent încheiată. Naratorul refuză orice contact viitor și își exprimă dorința ca fosta parteneră să dispară din viața lui.