Păi, de ce bade n-ai venit
Tarairarairara
Aseară cum am vorbit,
Bădișorul meu,
Păi, de ce bade n-ai venit
Tarairarairara
Aseară cum am vorbit,
Bădișorul meu,
La nucul cu frunza rară
Unde ne-am iubit o vară
Tarairarairara
La nucul cu frunza rară
Unde ne-am iubit o vară
Tarairarairara,
Ori n-ai vrut, ori n-ai putut,
Ori maică-ta o bănuit.
Da, spune, spune măi bădiță
Tarairarairara
Nu ți-i dor de-a mea guriță
Bădișorul meu,
Spune, spune măi bădiță
Tarairarairara
Nu ți-i dor de-a mea guriță
Bădișorul meu
N-o asculta pe maică-ta
Ca vrea să-mi strice dragostea
Tarairarairara
N-o asculta pe maică-ta
Ca vrea să-mi strice dragostea
Tarairarairara
Și vino, bădiță, iară
La nucul cu frunza rară.
Și deseară, fă ce-ai face
Tarairarairara
Iar maică-ta da-ți-ar pace
Tarairarairara
Și deseară, fă ce-ai face
Tarairarairara
Iar maică-ta da-ți-ar pace
Tarairarairara
Și vino, bădiță, iară
La nucul cu frunza rară
Tarairarairara
Și vino, bădiță, iară
La nucul cu frunza rară
Tarairarairara
Că ți-oi da ochi,
Ți-oi da și gură
Să uiți să cați dup-aseară
Că ți-oi da ochi,
Și-ți dau guriță
Nu te necăji, bădiță.
Sensul versurilor
O tânără își exprimă dorul față de iubitul ei, întrebându-se de ce nu a venit la întâlnirea lor secretă. Ea suspectează că mama lui ar putea fi motivul și îl îndeamnă să nu o asculte, promițându-i afecțiune pentru a-l consola.