Sdst – Îngeri Deasupra României

Acolo sus în cer, îngerii Domnului plâng,
Și-aici jos pe pământ, România de secole-ntregi parcă se frânge,
De dincolo aud urlete, mesaje-n agonie,
A celor ce sunt din aceeași seminție cu mine,
Sunt lucruri care nu trebuie spuse,
Pentru că ei nu vor.
Au legat la gură și au călcat în picioare un întreg popor.
Acest organism ce sângerează de sute de ani,
Mușcat de teritorii mai ceva ca imperiul condus de romani,
Suntem dirijați de niște lași,
Conștiința lor e oarbă,
Ghidați de o uniune ca în trecut de Poartă,
Aceasta este țara mea, a voastră, de fapt a nimănui,
Locul de impact european susținut în apă până la genunchi,
De-atâta timp încercați în zadar,
Lăsați-o moartă,
Țara Românească n-o să dispară în vecii vecilor de pe hartă,
Au schimbat tacticile dar scopul este strigător,
Când de fapt vor să ne manipuleze cu agenți români, politici, ca spioni,
Facțiuni politice ce nu ne reprezintă,
Iau decizii-n locul meu,
Cât de bine știu ăștia să ne mintă,
Se folosesc de faptul că taci și-nduri,
Prin șantaje politice câștigă teren,
Acești ucrainieni, ruși și unguri,
Și ei vin aici la costume-n avioane particulare,
Nemulțumiți de indicii noștri economici de dezvoltare.
Nu știu că sute de ani am fost cotropiți și exploatați cu rândul,
Ei luau lecții de vals iar bunicii mei munceau cu plugul pământul’,
Reamintim de zeci de ori condițiile UE de funcționare,
Unui segment de populație ce nu câștigă mai mult de câteva milioane,
E trist, când spui România,
Spui suferință și istorie zbuciumată,
Dar până când, căci știm că n-o să se termine niciodată.
Asta nu este libertate și nici liberă exprimare,
Când ai mai multe șanse să fii auzit dacă strigi către cer tare.
Nu avem nevoie de suportul vostru,
Avem propria esență, ne vorbesc de independență,
Dar de fapt asta presupune dependență,
Căci au găsit aici mână de lucru ieftină, și bună,
Și pot să ne amenințe exploatând săracii,
Știind că aceștia n-au curajul să se opună.
Am ajuns slugi pe pământul românesc, de fapt tu știi asta și d-aia taci când eu vorbesc!
Și-mi dai dreptate, și eu îți dau dreptate,
Dar nouă cine ne face dreptate? sau ne dă dreptate?
Căci trecem zilnic prin valul de aderare,
De fapt tactici de manipulare,
Să țină țara mea la depărtare,
„România trebuie să-și câștige dreptul de a intra în NATO”, spuneau la CNN,
Dar am fost în primele țări cu cele mai multe victime, în primul război și-n al doilea.
Astea de ce nu se pun?
De ce au așezat pe mormintele eroilor noștri un strat de scrum?
Au auzit ei vreodată de triunghiul de fier?
De armate germane distruse de idoli dispăruți ai mei și-ai tăi,
Până și bulgarii hotărâți mi-au spus că-n optispre’ șaptesapte,
Ei n-au fost eliberați de români ci di-mpotriva de ruși,
Nu am crezut așa ceva,
Am vrut dovezi concrete,
Și am observat că multe localități din nordul lor,
Au nume de cadre sovietice,
Au murit frații mei eliberând Ungaria,
Cehia și Slovacia,
Și acum ei ne umilesc la Bruxelles,
Să le fie rușine pentru asta.
Bunicul meu a văzut iadul la Odessa,
Și-a-ngropat pe rând camarazii ca apoi,
Să se ascundă de securitate pentru c-a luptat împotriva rușilor.
Sătui de răzii el și toți ceilalți,
Ce nu au încetat să creadă-n libertate,
Și cei întorși întregi sau doar bucăți cu mințile,
Puternic zdruncinate.
Suntem singura țară care a plătit unui imperiu daune de război,
Iar forțele sovietice ucideau partizanii români din închisori,
Așa cum ne-au ucis toți generalii,
Executați pentru-naltă trădare,
Și cei care-au fost zdrobiți în bătaie,
Că nu au divulgat locații vizate de anihilare,
Partizani din munți ce nu au acceptat dominația păgânilor,
Ce ne-au blestemat dar uite că blestemul s-a întors asupra lor,
Când acest uriaș roșu s-a prăbușit,
Sub acțiunea propriei greutăți,
În zeci de țări și bucăți,
Ce încă mai simt pulsul comunist,
Dar care ușor dispare,
Și șantajează republica Moldova,
Să nu se unească cu noi,
Este ultimul lor act de disperare,
Vorbim aceeași limbă, avem același sânge de român,
Credeți că o să puteți să separați pe hartă ceea ce este de fapt același pământ?
Vă garantez că n-o să puteți,
Avem în noi o forță imensă,
Cultivată de Sfântul Andrei.
Credința noastră a înfruntat repetat forțe malefice și fizice superioare ei,
Și-avem puterea să visăm și știm că putem muta munții,
Cum au făcut-o și cei dinaintea noastră,
Cu sânge și sudoarea frunții,
Renaștem din resturi împrăștiate de istorie,
Că suntem toți pe-aceleași unde,
Și ne regrupăm precum armatele romane distruse la Stalingrad,
În câteva secunde noi zdruncinăm imperii și forme de guvernare,
Nu mă interesează ce este în alte sectoare,
Dar știu că noi suntem în stare să facem față ideilor turnate de această mașină media,
Ce crede că are puterea de a ne manipula,
Prin știrile lor infecte, dar nu le ies media,
Nu-ți dau nimic dar îți cer cu disperare votul,
Cu studii de piață și sondaje false-și măresc contul,
Pătați trecutul regimentelor, da-i jigniți cu acest tip de armă,
Ca soldați români în lupte care nu vă privesc ca să câștigați suportul la americani,
Nu vă lăsați manipulați, NU FIȚI TÂMPIȚI!
Ăștia încearcă să vă schimbe concepția,
Orientul mijlociu devine astfel un cuib de teroriști.
Lupta împotriva terorii, hrana asta miroase urât în această oală,
Ce-ascunde de fapt un război de dominație globală,
Pe 11 septembrie au înscenat atentatele,
De parcă câțiva teroriști înarmați cu plastic,
Pot ține sub control sute de indivizi în spate, cât de prost mă crezi??
Când tocmai casa albă scapă neatinsă,
Iar celelalte ținte sunt lovite-n plin,
Acest plan nu a fost făcut de către o ființă,
Aveau nevoie de un motiv plus suportul masiv al populației,
Să facă din Afghanistan un crater,
Au pregătit invazia și-apoi l-au inventat pe bin Laden,
Conduc lumea și ne joacă ca pe-o tablă de șah,
Vor să credem în George W. Bush,
Distrugând imaginea lui Allah,
Aceste răsturnări de situație mă sperie,
De când e lumea eroii se nasc în glorie și-apoi sfârșesc în mizerie.
Ridic steagul românesc spre cer,
Sunt mândru și trist, și spun lui Dumnezeu Mulțumesc că exist aici,
Mândru de faptele strămoșilor mei pășesc pe aleea monumentelor care e imensă,
Și-mi aduc aminte de ei,
Și-ți dau o lecție pe negativ în versuri pentru zile negre pe care o vei asculta,
De fiecare dată când simți că ceva nu merge,
Și te-nchini și crezi ca un bun creștin ortodox, adu-ți aminte că totul se petrece cu un scop.