De când lumea-i cu feciori,
Mama-i cheamă de cu zori,
Că nu-i mamă-n lumea toată
Să nu fie-ngândurată,
Cresc copiii, pleacă-n lume,
Mama duce dor pe urme.
Ne-am strâns toți în jurul mamei
Ca cei mici în jurul poamei,
Ne-am strâns în jurul bătrânii
Ca cei mici în jurul pâinii,
De ziua măicuței noastre
Să-i punem florile-n glastre.
Mulțumesc, copii iubiți,
Că de mama v-amintiți,
Că v-ați strâns cu toți acasă
Să-mi urați viață frumoasă,
Mi-ați mai ușurat din dor
Când v-am văzut în pridvor.
Mi-ați mai ușurat din dor
Când v-am văzut în pridvor
De-aș ajunge pân’ la vară
Să vă văd iar grămăjoară
Cu nepoți și nepoțele
Ca pe-un câmp cu floricele.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dragostea și recunoștința copiilor față de mama lor. Descrie bucuria mamei de a-și avea copiii și nepoții adunați în jurul ei, alinându-i dorul și umplându-i inima de bucurie.