Stefania Rares – Mărita-M-Aș Toamna Asta (Vreau Să Mă Mărit!)

Mărita-m-aș toamna asta,
Mărita-m-aș, mărita,
C-or venit flăcăi la mama
Întrebând de nu m-ar da,
Și-o venit unul din lume,
Și-altul de la Ipotești,
Și-o venit unul cu trenul
Tocmai de la București.
Vin flăcăii să mă ceară
Tocmai din Careii Mari
C-au aflat din multe sate
C-are tata fete mari,
Dar mi-am zis că-s încă mică
Și-aș putea să mai aștept
Până mi-o veni frumosul
Cel mai harnic și deștept.
Și-o venit frumosu-acela,
Un sfios necunoscut,
S-o uitat tăcut la mine,
Și ce credeți c-o făcut?
Nu s-o dus întâi la mama,
După cum e cântecul,
Ci s-o dus întâi să vadă
Cam ce-ar zice tătucul.
Eu văzând atâta minte
La flăcăul cel sfios
Mi-o părut așa deodată
Mai frumos ca Făt-Frumos,
Și s-o isprăvit povestea
Despre care v-am vorbit,
Dar începe una nouă
Luna asta mă mărit.

Sensul versurilor

O tânără se pregătește de măritiș, după ce a fost curtată de mulți flăcăi. Ea alege un flăcău sfios, dar inteligent, depăsind tradițiile și consultând tatăl înainte de mamă.

Lasă un comentariu