(Mai tata).
Cum am ajuns să te iubesc
Nici până azi nu știu
Cum fac de vreau să mă feresc
Și tot la tine viu?
De ce m-oi fi oprit din drum?
Tocmai la ochii tăi
De ce mă-ntorc la ei și-acum
Și-acum când știu
Că sunt și buni și răi.
R :
M-am jurat de mii de ori
Mai râzând, mai plângând
Că am să fug de dragoste
Ca de pacoste
Și credeam că eu n-am să pățesc
Cum am putut să m-amăgesc?
Și de ce?
Și de ce? Te iubesc?
(Oof! Vai! Oof!
Mai tata!).
Cum am ajuns să te iubesc?
Nici până azi nu știu
Acum degeaba mai vorbesc
Că tot e prea târziu.
De ce n-am luat-o pe alt drum?
Să scap de ochii tăi.
De ce mă-ntorc la ei și-acum
Și-acum când știu
Că au fost atât de răi?
R :
Mă întreb de mii de ori
Mai râzând, mai plângând
Cum n-am fugit de dragoste
Ca de pacoste.
Dar un alt răspuns tot nu găsesc
Cred c-am ajuns să te iubesc.
Pentru că..
Pentru că..
Te iubesc!
Cum?
Enorm!
Sensul versurilor
Piesa exprimă confuzia și regretul cu privire la o relație amoroasă inexplicabilă. Naratorul se întreabă cum a ajuns să iubească pe cineva care îi provoacă și durere, și nu înțelege de ce se întoarce mereu la acea persoană, chiar și știind că nu este bine pentru el.