Sfârșit de noapte, sfârșit de zi,
Sfârșit de eu și tu, cine-o mai știi?
Lacrimi se împart în două,
În colțul gurii gust sărat de rouă.
Dacă mi-ai prinde mâna în a ta,
Ți-aș spune că tot plec, dar aș mai sta.
O secundă sau chiar întreaga viață,
De ce nu-mi iei tristețea de pe față?
De ce te cred când știu că minți senin?
De ce mă-mbeți ca un pahar cu vin?
De ce nu pot, nu știu, nu vreau, nu-mi vine?
De ce mi-e sufletul lipit de tine?
De ce mă ții?
De ce mă scapi?
Ca pe-un cărbune încins în gheață dinadins.
De ce nu știu să râd decât dacă râzi tu?
De ce mi-e atât de greu să îți spun nu?
Aruncă-mă fără cuvinte
Și lasă-mă să cad…
Și să mă împrăștii în cioburi colorate
Până uit tot…
De ce te cred când știu că minți senin?
De ce mă-mbeți ca un pahar cu vin?
De ce nu pot, nu știu, nu vreau, nu-mi vine?
De ce mi-e sufletul lipit de tine?
De ce mă ții?
De ce mă scapi?
Ca pe-un cărbune încins în gheață dinadins.
De ce nu știu să râd decât dacă râzi tu?
De ce mi-e atât de greu să îți spun nu?
Lasă-mă ușor,
De soare mi-e dor.
Lasă-mă ușor, lasă-mă ușor,
De soare mi-e dor,
Mi-e sete și dor, lasă-mă ușor,
Lasă-mă ușor, mi-e sete și dor…
De ce te cred când știu că minți senin?
De ce mă-mbeți ca un pahar cu vin?
De ce nu pot, nu știu, nu vreau, nu-mi vine?
De ce mi-e sufletul lipit de tine?
De ce mă ții?
De ce mă scapi?
Ca pe-un cărbune încins în gheață dinadins,
De ce nu știu să râd decât dacă râzi tu?
De ce mi-e atât de greu să îți spun nu?
Sensul versurilor
Piesa exprimă confuzia și durerea unei persoane prinse într-o relație toxică. Ea se întreabă de ce continuă să creadă în minciuni și de ce nu poate renunța la această legătură, deși o face să sufere. Persoana își dorește eliberarea, dar este incapabilă să se desprindă.