Floricică albă, floare din poiană,
Haideţi, oameni buni, la hora dobrogeană!..
Hai, intraţi în horă, luaţi-vă de mână,
Că ne este maică Dunărea bătrână!..
Refren:
Nu lăsaţi nicicând vreun dor ca să vă doară
Şi nici omenia, în noi să nu moară!..
Daţi încolo oful, uitaţi supărarea,
La toţi ne e leagăn Dunărea şi marea!..
Asta-i hora mare, hora dobrogeană,
Hora legănată, hora constănţeană..
Dragă-mi este hora şi s-o cânt îmi place,
Să se prindă-n ea, cine vrea să joace!..
Refren:
Vino lângă mine, frate Ibrahime,
Ianis, Vladimire, hai şi tu, Selime!..
Că-mpărţim o pâine pe-acelaşi pământ,
În Dobrogea noastră, bătută de vânt!..
Hai, intraţi în horă, eu v-aştept cu drag,
Voi, tătari din Tulcea şi din Babadag!..
Că la ţărm de mare viaţa ţi-o petreci
Cu toţi laolaltă, machedoni şi greci.
Refren:
Haideţi, lipoveni de la Jurilovca,
Mai lăsaţi năvodu’, vâslele şi lotca!..
Voi, ucraineni de la Dunavăţ,
Haideţi lângă mine, hora să vă-nvăţ!..
Haideţi, dobrogeni, veniţi la hora mare,
Eu v-aştept cu drag, cu pâine şi cu sare..
Astăzi ca şi ieri, acelaşi dor ne leagă
De Dobrogea noastră şi de Marea Neagră.
Refren:
Hora noastră de la mare, fără de pereche,
Ţine din Chilia până-n Vama Veche
Haideţi s-o jucăm cu drag şi bucurie,
Să răsune-n Tulcea şi la Eforie!.
Hai, intraţi în horă, luaţi-vă de mână,
La toţi ne e maică Dunărea bătrână!
Daţi încolo oful, uitaţi supărarea,
La toţi ne e leagăn Dunărea şi marea!..
Sensul versurilor
Piesa celebrează unitatea și diversitatea etnică din Dobrogea, invitând pe toți, indiferent de origine, să se alăture horei. Dunărea și Marea Neagră sunt elemente centrale, simbolizând legătura și apartenența la acest loc.