Nu pot sta liniștit
Clipa a sosit
Ai de plătit din tot ce ai muncit
N-ai mare venit, nu ți-ai mai revenit
Și fii mulțumit dacă ai de halit
Afară-i cancer, trupu’ îngheață
Totu’ negru, nicio nuanță
Ești obosit, da’ nici de-o viață
Stau în față, îi vezi în ceață
Faci ce ți se zice
Taci, da-i bice, tre’ să pice
Bani poftiți, cinstiți, munciți, lichizi
De care depinzi, te prinzi, amice
Bagi tuse, febră
La intervalu’ de timp în care
Calci iar tu pe zebră
Fă o mică algebră
În fiecare zi te abții să nu faci vreo manevră
C-au mai încercat și alții, da’ șefu’ e mare lepră
Da’ știu că ai vertebră
Ți fruntea sus
Ai spus că ți-ai propus
Ți-ai impus clar să ieși din tenebră.
REFREN
Cum?
Ce crezi că mai poți face tu, a…
Cum?
În fiecare zi același
drum
Dai de scrum și de fum
Da’ ăsta-i adevărul și eu trebuie să-l spun x2
Tu somn și muncă, nevasta somn și muncă
Da’ banii par să n-ajungă
Ei nu par să se strângă
Decât la datorii, da’ numai ideea te mănâncă
Pot să apară facturi la care nu te gândești încă
Pui cotu’ la treabă și apoi pleci în grabă
Ai două servicii și ăia micii or să înceapă
Școala, bani pe rechizite, multe ore-n plus muncite
Mai multă hrană și lichide
Arunci bani pe neclipite
Arunci bani pe „nești” și pite
Aștepți zile însorite
Clipe de somn de mult risipite
Iar uneori chiar rărite
Colesterolul și alte înzecite
Ca glicemia sunt toate mărite
Relele astea parcă-s lipite
Vin una după alta
Sunt toate venite.
REFREN
Cum?
Ce crezi că mai poți face tu, a…
Cum?
În fiecare zi același
drum
Dai de scrum și de fum
Da’ ăsta-i adevărul și eu trebuie să-l spun x2
Sensul versurilor
Piesa descrie lupta zilnică pentru supraviețuire, eforturile constante de a munci și de a face față cheltuielilor, în timp ce resursele par să fie mereu insuficiente. Refrenul exprimă un sentiment de neputință și întrebarea retorică despre ce se mai poate face într-o astfel de situație.