Flori de plastic
Ele niciodată nu mor
Flori de plastic
Uite cum cresc în subsol
Arată fantastic
Dar asta e tot ce pot
Flori de plastic
Au prins rădăcini peste tot.
Decor dezolant, în jungla de asfalt
Vântul le bate și ele tresar
Cu ochii închiși, lipsite de simț
Cu mii de păcate și nume de sfinți.
Și toți suntem flori fără rădăcini, cu sufletul gol încă rătăcim
Să-l umplem prin mall și alte sărăcii
Și Soarele ne arde fiindcă-l părăsim
Nu ne leagă pământul, nu curgem cu apa
Nu ne bate vântul, ne acoperă geaca
Floare sapă floare până-o floare moare și pe care floare crezi c-o mai doare..
Flori de plastic
Ele niciodată nu mor
Flori de plastic
Uite cum cresc în subsol
Arată fantastic
Dar asta e tot ce pot
Flori de plastic
Au prins rădăcini peste tot.
Petale-s minciuni, lipite subtil
Ele se vând nu la fir, ci la kil
La orice ocazie le poți folosi
Ele se poartă de parcă ar fi vii.
Și toți suntem flori fără rădăcini, cu sufletul gol încă rătăcim
Să-l umplem prin mall și alte sărăcii
Și Soarele ne arde fiindcă-l părăsim
Nu ne leagă pământul, nu curgem cu apa
Nu ne bate vântul, ne acoperă geaca
Floare sapă floare până-o floare moare și pe care floare crezi c-o mai doare..
Flori de plastic
Ele niciodată nu mor
Flori de plastic
Uite cum cresc în subsol
Arată fantastic
Dar asta e tot ce pot
Flori de plastic
Au prins rădăcini peste tot
Sensul versurilor
Piesa critică societatea modernă, superficialitatea și alienarea indivizilor, comparați cu flori de plastic care nu au rădăcini și caută sens în lucruri materiale. Este un comentariu asupra pierderii conexiunii cu natura și a golului sufletesc umplut cu consum.