N-am fost crescut să dau sfaturi sau să țin predici,
Dacă murim noi astăzi, mâine se nasc alții mai vrednici.
C-aici, până și mort belești p*la, deci ce zici?
Dacă rămâi paralizat, punem pariu că te-mpiedici?
Că suntem mici, și de mic n-ai timp s-asculți,
Ma-ta vorbește, tu dai din cap și până mâine uiți.
Ajungi la 35 de ani, te numeri printre cei pierduți,
Că tu încă sugi p*la pentru bomboane la necunoscuți.
E grav și-o știu mulți, o știi și tu,
Da’ tu nu vrei să vezi copii desculți și bătuți.
Tu te gândești dacă te numeri printre culți,
În timp ce ar trebui să te gândești la ce bei, ce mănânci, ce f*ți.
Deci voi cum ați fost crescuți?
Ce dracu’ înveți, în viață-s multe căi greșite, ai grijă pe care te-ndrepți.
Dacă trăiești după ideea că nu suntem perfecți,
Atunci prietena ta cea mai bună e c*rvă, tu ce aștepți?.
Fiind crescut în perimetrul tău de oameni standard,
Părinții te-au lăsat să-ți faci noi prieteni prin gard.
Atunci fericirea-ți bântuia prin cap și-ajungi să-nveți,
Că supărarea pentru tine-i doar un handicap.
Fii pregătit să strângi din dinți, să strigi, să urli,
Să iei pumni, să trăiești, să dai șpagă, să minți.
Ținând cont de faptul că ți-a cumpărat prima jucărie,
Ai mai vrea să stai cu ma-ta dacă ar fi în pușcărie?
Nu! evident, vrei să pui capăt la toate,
Când copiii-ți trag pe nas ultimul gram de „bunătate”.
Te-nțeleg perfect specific vârstei și juri,
Dacă o să ajungi „un tac-tu” sau „un ma-ta” să te spânzuri.
Ești supărat c-ai fost prea bun și-ai dat-o-n bară,
Când o vezi pe fii-ta că se-ntoarce acas’ cu o cioară.
Vrei să dai în cap cuiva, da-ți ție,
O să fii sigur fericit de faptul că ți-ai făcut-o singur.
Sensul versurilor
Piesa descrie o perspectivă cinică asupra vieții și a societății, evidențiind dezamăgirile și consecințele alegerilor greșite. Vorbește despre ciclul vicios al problemelor și despre cum influența părinților și a mediului pot modela viitorul copiilor.