Prima dată în viață, când Te-am întâlnit,
Am crezut că-Mi ești dușman
Și te-am ocolit.
Doream să nu aud de Tine,
Nici de ce-Mi vorbeai.
Urâm și Numele măreț
Care Îl purtai, care Îl purtai.
Pe trepte către culmi,
În fugă am urcat,
Am vrut să-mi construiesc un nume,
Să fiu lăudat.
Priveam de sus în jos, ca un împărat,
Dar într-o zi privirea Ta
Pe mine m-a schimbat,
Pe mine m-a schimbat!
Privirea Ta, Chipul Tău senin
Mi-a spus că-s păcătos
Și m-Ai chemat să vin
La iesle-n Betleem,
Și-apoi înspre Calvar
Să pot vedea iubirea
Ce mi-o dai în dar.
Cuprins de multă frică,
Să nu fiu văzut,
Am pornit ca să cunosc viața lui Isus
Când L-am cunoscut, prin fapte și-n cuvânt
M-am uimit și-am spus la toți
Că El este un Sfânt,
Că El este un Sfânt!
Atunci cu bucurie în viața L-am chemat
Să-mi ierte tot trecutul
Din viața de păcat.
În timp ce Îi juram credința,
Privirea Lui mi-a spus
Că voi fi și eu în rai
În slava lui Isus,
În slava lui Isus!
Privirea Ta, Chipul Tău senin
Mi-a spus că-s păcătos
Și m-Ai chemat să vin
La iesle-n Betleem,
Și-apoi înspre Calvar
Să pot vedea iubirea
Ce mi-o dai în dar.
Privirea Ta mi-a fost îndeajuns
Să înțeleg deplin
Că Ești venit de sus
Și-n mersul meu prin viață
Sunt tot mai bucuros
Că iar voi întâlni privirea lui Hristos
Și tot ce-i mai frumos
De Dumnezeu creeat,
Va fi și pentru mine în raiul minunat!
Sensul versurilor
Piesa descrie transformarea unei persoane prin credința în Isus Hristos. Privirea lui Hristos aduce conștientizarea păcatului, dar și chemarea la iertare și viață veșnică. Mesajul central este despre speranța și bucuria găsite în credință.