Am învățat că oamenii pot fi frumoși
Dar îți trebuie timp să-i cunoști
Și printre ei mai dai de proști
Ai grijă să îi recunoști.
Că vorbe bune, cine să-ți spună?
Când toți sunt prinși în goana nebună
Una cu alta vin și se-adună
Ca norii la furtună
Dar după ploaie vine soare,
Și mai contează doar ce faci în continuare.
Țin pieptul în față, ochii sus
Mă impun dacă am ceva de spus
Că nu-s vreun fraier, și în plus
Ținta mea e pusă sus
Și trag pe coate uneori
Dar ăsta-i drumul până să ajungi la nori.
Și-n drum te vezi cu sute de oameni
Unii buni, alții podoabe
Uneori mă întreb, cum lucrează Doamne Doamne?
Eu încerc să-mi iau exemple de la cei
Care simt că-l protejează și-i fac bine lui Andrei.
Jayoh.
Eu țin oamenii buni aproape
Fiindcă ei o să îmi arate
Că eu pot, pot, pot mai mult
Fiindcă eu pot, pot, pot mai mult
În rest fug de toate.
Spirit.
Am învățat că oamenii sunt chiar deștepți
De multe ori, buni și corecți
În ochii potriviți perfecți
Depinde tu pe cine aștepti.
Depinde pe cine ai tu în jur
Asta te definește, mă jur
Deschide ochii și privește împrejur
Oamenii, sunt mici și slabi când le e teamă
Spre lucruri bune, puțini te mai îndeamnă.
Oamenii buni din jurul meu mă țin la înălțime
Și frații mei nu sunt puțini, sunt o mulțime
Am văzut oameni de tot felul până acum
Și instinctiv, eu am luat mereu doar ce-a fost bun.
Unii-s sinceri, alții mint
Când pici unii te prind
Și o fac fără așteptări în schimb
Cei ce te-au lăsat singur când ploua
Sunt cei ce-ți dau cu-o mână, iar apoi îți iau cu două
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre importanța oamenilor din viața noastră, despre cum ne influențează și despre alegerile pe care le facem în funcție de ei. Subliniază necesitatea de a ne înconjura de oameni buni și de a învăța din experiențele trăite.