Refren:
Bună dimineața, asta-i realitatea,
Ăsta e blestemu’, ăsta e terenu’,
Ai griji la oameni în țara asta minunată,
În Europa suntem ultimii, și nu degeaba tată. (X2)
Și n-am avut plasă de salvare,
Mama m-a pupat pe frunte înainte de plecare;
Mi-a zis: Fiule ai grijă de tine că pe meleagu’ ăsta-ntins,
E un blestem ce și pe tineri și pe bătrâni i-a atins.
Avem tendința de pe timpul lui Ceaușcă,
Să credem că suntem mai bine decât suntem defapt,
Blestemul începe să te lovească înainte,
Să te trezești.. panică de bani, oportunism în cap.
Bagă camarad, bagă, bagă camarad,
Ai grijă cum îți faci brigadă fără oameni slabi;
Că de la București pân’ la munte sau la mare,
Ai grijă cu cine stai în chirie frățioare!
Dar uită am avut noroc, am descoperit,
Folcloru’ românesc și mă face fericit;
Și simt că ajută, lumea-i mai unită,
E un proces lung, dar la sfârșit merită.
Refren X2.
Strofa2.
Și n-am avut plasă de salvare,
Nici nu m-am uitat la capra vecinului frățioare;
Un soi de „apa trece, pietrele rămân”, mi-am văzut de drum,
Câinii latră, caravana trece, rămâne ceru, mi-am văzut de drum;
Și când am căzut, m-am ridicat,
Apoi de praf m-am scuturat și repede am continuat;
Eu știu că mă înțelegi și relaționezi,
Să știi că nu ești singur, printre cirezi.
Frățioru’ simt nevoia să îți zic,
Tu nu ești „boss” man, te cunosc încă de mic,
Tu ești tovarășu’ meu, cu care am crescut,
Fii mai elegant, odată cu păru cărunt.
Nu mă enerva că vin la tine acum băut,
Și stăm la discuții cum făceam în trecut;
Până dimineață poate ajugem la ceva,
Concluzie ce definește țara mea.
Refren X2
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra realității dure din România, menționând problemele sociale și economice. Totuși, găsește o rază de speranță în folclorul românesc și în unitatea oamenilor.