Am apărut morbid din prisma unor umbre sumbre
Trecutul n-a putut să ne consume
Am avut parte de vise și bani doar în gânduri
Unii și-au permis orice fără lipsa unor lucruri.
Chiar și fără sume imense am trecut peste
Dacă eram bogați lumea ar fi început să ne deteste
Nu am fost răsfățați sau ținuți în palmă
Ne-am creat propriul lux trecând peste dramă.
Viața e plină de trucuri
Nu poți afla enigma așa că nu te complica
Faptele-s importante când le poți realiza
Cunoaștem chinul deci doar speranța ne poate ajuta.
Mulți nu ne-au plăcut de la bun început
Ne credeau plini de noi dar n-au știut cum am crescut
Nimeni nu citește în ochii noștri această boală
Drumul parcurs n-a fost drept ci în spirală.
Scufundați în coșmar, suntem străini printre cunoscuți
Norocul nu oferă șanse, tre’ să știi cum să-l înfrunți
Singurul gând bun care mi-a dezlegat destinul
A fost conștiința ce-mi striga „pan-aici cu chinul”.
Am trecut prin atâtea
Dar tot am reușit să ne ținem sus fruntea
Am dobândit calități prin milioane de greșeli
Indiferent de bacnote rămânem la fel.
Refren x2:
Prins în febra banilor n-o să mai poți scăpa
Vei cheltui zilnic, nu te vei putea schimba
O să uiți de noi, de noi o să uiți
Suntem doar umbre printre harpagoni avuți.
N-ai auzit de noi pentru că ne camuflăm ușor prin noapte
Sărăcia ne face vocea pierdută printre șoapte
Nu poți distinge pașii cu care noi gravăm
Absenți din underground, inconfundabil survolăm.
Preferăm s-o ardem când se lasă întunericul
Ca o țigară din copilăria în care am îndurat destul
Cu atâția oameni nerecunoscători
Degeaba împarți sticla cu ei, te uită până-n zori.
Ceri puțin fum să-ți alini problemele din viață
De-aia pe cer nu vezi nimic, (decât ceață)
Realitatea ne ține prinși, încarcerați
Puține sunt momentele în care suntem evadați.
Simți că poți schimba ceva, (clar) ești încrezător
Ai buzunarul gol și totuși încă ești dator
Sufletul tău plânge înecat în alcool
Dar zâmbetul perfid din fum zice, n-ai cum să fii matol.
Prețuim la maxim clipele dar nu punem preț pe bani
Nu ne-am permis să avem ce vrem de-asta avem atâția fani
Care caută un refugiu și l-au găsit în muzică
Le-aș fi dorit o viață aparte nu ca-n țara asta defectă.
Unde sunt promovați doar cei născuți magnați
Iar cei săraci respinși și marginalizați
De ce nu dați și preferați să-mprumutați
Oameni îndatorați ce vor ajunge decedați
Sensul versurilor
Piesa descrie lupta cu sărăcia și greutățile vieții, dar și speranța de a depăși aceste obstacole. Vorbește despre inegalitățile sociale și despre cum cei săraci sunt marginalizați, dar găsesc refugiu în muzică.