Pe măsură ce trec anii, scoți cutia viselor
Peste cele prăfuite mai adaugi unul nou
Și închizi cutia bine, ca nimeni să nu le ia
N-ai curaj să lași lumina, viață nouă să le dea.
Timpul tău ușor se scurge, și bătrân tu ai să fii
Vei deschide-atunci cutia, mii de vise vei găsi
Vor fi vise fără viață, așternute pe-o hârtie
Nefolositoare nimănui, nici măcar ție.
/: Nu lăsa să treacă timpul și-n cutie să privești
Cu regret și suspine, vise moarte să găsești
Azi dă praful la o parte, suflă viață peste ele
Da-le aripi ca să zboare, să fie ca niște stele :/.
Încetează să-ți trăiești fricile
Îndrăznește să-ți urmezi visele
Și când vei privi-n urmă tu vei vedea
Că s-a meritat, că s-a meritat
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre regretul viselor neîmplinite și importanța de a avea curajul să le urmăm. Ne îndeamnă să nu lăsăm timpul să treacă fără a ne trăi viața și a ne transforma visele în realitate, pentru a evita regretul de a privi înapoi la o cutie plină de vise moarte.