Trei pomnițe și-o cireașă,
Noi mergem după mireasă,
Cu carul cu hegeduș,
Cu haine de popiroș,
De-om afla-o somnoroasă
Om lăsa la mă-sa-acasă.
S-o mărite după domn
Să se sature de somn,
Suie-te mireasă-n car,
Nu te uita peste deal,
Că pe deal este omăt
Și la mă-ta ai stat bogat.
Miresuță, haină albă,
La toată lumea ești dragă,
Numai la mă-ta urâtă
Că de-aceea te mărită.
Vai, frumoasă-i nănașa,
Pice rochia după ea,
Până nănașa s-a-ncinge
Eu cu nănașul m-oi strânge,
Nănașă de omenie,
Bagă-mă slugă la tine,
Că nimică nu-mi trebuie,
Numai pe nănașul mie.
Sensul versurilor
Cântecul descrie un alai de nuntă vesel, cu versuri satirice la adresa miresei și a soacrei. Se remarcă și o atracție neașteptată față de naș.