Dragu’ mi-i danțul și jocul
Și badea mânca-l-ar focul,
Dragu’ mi-i danțul și seara
Și badea mânca-l-ar boala.
Joacă-mă bade, bădiță
Pân’ oi rămânea desculță,
Că la cine i-oi plăcea
Mi-a pune talpă de-a vrea.
Tropa, tropa pe podele,
Că cizmele nu-s a mele,
Că le-am căpătat din sat
Mulțumesc cui mi le-o dat.
Fostu-mi-o lumea pe mână
Și n-am știut la ce-i bună,
Dar amu’ de-o-aș avea
Aș ști ce să fac cu ea.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă bucuria dansului și a dragostei, dar și o ușoară nostalgie legată de trecut și de oportunitățile pierdute. Persoana își dorește să se bucure de moment și de compania celui drag, fiind recunoscătoare pentru micile bucurii ale vieții.