Stai pe canapea
Sau e doar umbra ta
Nu mai știu ce văd, ce simt, ce vreau
E numai vina mea
Pierd iubirea ta
Și mă sting încet
Ca focul tău din piept.
Nu mai am nopți când sper
Să te întorci cândva, să-mi legeni inima
Nu mai am nopți când cer
Să aud iar vocea ta.
De te-am mințit mă vei ierta (oare, oare.?)
Vei suferi sau vei ierta (oare, oare.?)
De te-am mințit mă vei ierta (oare, oare.?)
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund al naratorului pentru pierderea iubirii, cauzată de propriile acțiuni (minciuni). El se întreabă dacă va fi iertat vreodată și anticipează suferința provocată de această pierdere.