Licoare-n pahare și-ncep să visez
Nu încerc să-i instig, da’ asta-i rutina
E partea din mine lipsită de stres
Bag verde să sintetizez clorofilă
Nu aprinde lumina, lasă-mă-n beznă
Sunt luna pe cer, sunt lumină de veghe
Nu suntem străini, nici suflete pereche
Și nu-s eu de vină, puteau să mă-ntrebe
Le-aș fi zis că-i fin, dar cred că se vede când mint
Prefer să le zic adevărul
Cu toți avem vicii, eu umplu paharu’
Da’ nu-i vina mea că le place și lor
Țin sufletu’ nemuritor, pictez în culori
Doar că azi aleg cuvinte
Nu-mi trebuie motoare să zbor
Dau tare din aripi și zbor, îi dau înainte
Mă duc unde inima bate
Unele decizii-s atât de plasate în timp
Așa m-am simțit, nu există dreptate
Iar realitatea o suge cumplit
Cum noaptea e frig, ca soarele doarme
La fel ne încearcă tot felu’ de drame
Învață să palmezi, învață să lupți
Repetă-ți în minte unde vrei să ajungi
Mereu dedicat suflet ~ trup, la fel ca și tine
Sunt sigur că d-asta m-asculți
Și știu că nici tu n-ai nevoie de nimeni
Să te fută la cap cum ar fi făcut
M-am cam săturat să-i ascult
Ei cred că nu știu pe ce planetă sunt; M***!
Da’ unde erați când ne dădeam prea mult
Și era să ne ducem, doar frate-miu știe
Milioane de urechi ascultă, da’ puțini le așază pe la oameni rătăciți
Mii de fețe puse, neînțelese, stau la mese cu clienți nepotriviți
Capetele seci atacă, bagă racă să nu tacă, premiul Nobel pentru parveniți
Poezia e o artă, nu se arată niciodată, e amară ca pelinul, pentru tine, bitch
Ei vad doar puff, puff, puff
Ei vad doar puff, puff, puff
Ei vad doar boabe, boabe, boabe
Ei vad doar boabe, boabe, boabe
Nu-i vina mea deloc, nu-i vina mea deloc
Că iei ce-i rău din tot, că iei ce-i rău din tot
Există o clipă pentru fiecare, momentu’
Așa e, vezi să fii pe fază
Da’ unii-l ratează și apare invidia
Care-ți fute mintea, e treabă serioasă
Unii se stresează din orice
Eu încerc să rămân productiv, nu irosesc timp
Și până mai ieri tot vorbeam de destin
Dar cred că e timpul să ne despărțim
Calcă pedala, zici că plutim
Mai trag două fumuri jumate din spliff
Iar mă prinde seara ușor amețit
De zici că abia m-am trezit
E vorba de feeling, da’ ramai lucid
Că nimeni nu bagă-n seamă un prăjit
Și nu te mai minți că-i muzica noastră
Că sigur tot asta ai fi devenit
Ochiul de pe frunte deschis, îl antrenez zilnic
Oricât de puțin
Șterge-ți toate lacrimile de pe față
Că d-asta vezi totu-n gri
Azi e o nouă zi, afară e soare
Măcar de la geam să îl prinzi
Nu-ți mai face griji, doar ține-te tare
Că n-avem de unde să știm ce va fii
Milioane de urechi ascultă, da’ puțini le așază pe la oameni rătăciți
Mii de fețe puse, neînțelese, stau la mese cu clienți nepotriviți
Capetele seci atacă, bagă racă să nu tacă, premiul Nobel pentru parveniți
Poezia e o artă, nu se arată niciodată, e amară ca pelinul, pentru tine, bitch
Ei vad doar puff, puff, puff
Ei vad doar puff, puff, puff
Ei vad doar boabe, boabe, boabe
Ei vad doar boabe, boabe, boabe
Nu-i vina mea deloc, nu-i vina mea deloc
Că iei ce-i rău din tot, că iei ce-i rău din tot
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre acceptarea propriilor vicii și despre cum realitatea poate fi grea. Artistul reflectă asupra propriilor alegeri și asupra modului în care oamenii percep lucrurile, subliniind că nu este vina lui dacă ceilalți aleg să vadă doar partea negativă.