[Strofa 1: Ad Litteram]
Libertatea e o idee himerică
Într-o lume luciferică
Văd cum căutăm înălțimi
Dar ne adapăm cu lacrimi
Și cu același tertip
Suntem conduși de o fiară fără chip.
Prin haos la ordine cu cei 13 sioniști
Sau Consiliul celor 33 de Moraliști
Ținem cuvântări laconice
Sprijinim loji masonice
Ne batjocorim țara, că-i periferică
Ne lăsăm dresați gradat de Biserică.
Incorsetați în cămașa lui Nesus
Blestemați de Cel de Sus
Văd cum părinții mei de mici au muncit
Dar pentru ce-au trudit?
Cine le-a-ncălzit existența?
Cine le-a furat adolescența?
Ne-au înrădăcinat o educație sfântă
Țin la dogme, oameni și tot ce nu cuvântă
Fără să iubesc lucruri ce nu-mi răspund
Frica o să-și depună ouăle în curând
E un război nevăzut și slujim banul
Văd cum vor arde Biblia și Coranul.
[Refren: K-Gulă]
Tu pentru ce trăiești și tu pentru ce lupți
Cum poți să uiți, odată ajuns sus nu mai poți privi în sus
Nu-mi cere să primesc idealul tău corupt
Am libertatea mea ce nu ți-o vând.
Ia zi..
Tu pentru ce trăiești și tu pentru ce lupți
Cum poți să uiți, odată ajuns sus nu mai poți privi în sus
Nu-mi cere să primesc idealul tău corupt
Am libertatea mea ce nu ți-o vând.
[Strofa 2: Ad Litteram]
Scăderea Bursei la nivel global
Experimente de control mental
Înțelegem doar privind înapoi
Suntem suflete îmbrăcate-n nevoi
Visând la scara lui Climax
Omagiindu-i pe Engels și Marx.
Scuipăm pe crucifix
Încă într-un socialist prolix
Când păcătoși încoronam
Nici nu mai știm cui ne închinăm
Plini de orgoliu cu spiritele-n doliu
Ajunși pe eșafod vrem ajutor.
De la Unicul Creator
Implorând alinare divină
Dar nici îngerii nu or să mai vină
Căci aripile lor încărcate de lumină
S-au rupt, mâncate de rugină.
Și printre atâtea stratageme
Văd cum vom fi plânși
Înainte de vreme.
[Refren: K-Gulă]
Tu pentru ce trăiești și tu pentru ce lupți
Cum poți să uiți, odată ajuns sus nu mai poți privi în sus
Nu-mi cere să primesc idealul tău corupt
Am libertatea mea ce nu ți-o vând.
Ia zi..
Tu pentru ce trăiești și tu pentru ce lupți
Cum poți să uiți, odată ajuns sus nu mai poți privi în sus
Nu-mi cere să primesc idealul tău corupt
Am libertatea mea ce nu ți-o vând.
Sensul versurilor
Piesa explorează iluzia libertății într-o lume controlată de forțe obscure. Versurile critică manipularea socială, religioasă și economică, îndemnând la trezire și la căutarea adevărului individual.