Iar am greșit, dar am greșit cu voia mea
Te fac să plângi, doar ca să-ți șterg lacrima
Iar am greșit, dar am greșit cu voia mea
Te fac să plângi, doar ca să-ți șterg lacrima
Fac ce vrei tu, doar spune-mi ce să fac
Ca să-ți treacă supărarea!
Mă cert cu tine doar ca să te-mpac
Că tare dulce-i împăcarea!
De multe ori te prind cu lacrimi zorile
Eu mă trezesc și-ți sărut lacrimile
De multe ori te prind cu lacrimi zorile
Eu mă trezesc și-ți sărut lacrimile
Fac ce vrei tu, doar spune-mi ce să fac
Ca să-ți treacă supărarea!
Mă cert cu tine doar ca să te-mpac
Că tare dulce-i împăcarea!
Și ce mult plângi, și ce mult plângi că ne certăm
Și mă prefac că nu mai vreau să ne-mpăcăm
Și ce mult plângi, și ce mult plângi când ne certăm
Și mă prefac, mă prefac că nu mai vreau să ne-mpăcăm
Iar am greșit, dar am greșit cu voia mea
Te fac să plângi, doar ca să-ți șterg lacrima
Iar am greșit, dar am greșit cu voia mea
Te fac să plângi, doar ca să-ți șterg lacrima
Fac ce vrei tu, doar spune-mi ce să fac
Ca să-ți treacă supărarea!
Mă cert cu tine doar ca să te-mpac
Că tare dulce-i împăcarea!
De multe ori te prind cu lacrimi zorile
Eu mă trezesc și-ți sărut lacrimile
De multe ori te prind cu lacrimi zorile
Eu mă trezesc și-ți sărut lacrimile
Fac ce vrei tu, doar spune-mi ce să fac
Ca să-ți treacă supărarea!
Mă cert cu tine doar ca să te-mpac
Că tare dulce-i împăcarea!
Și ce mult plângi, și ce mult plângi că ne certăm
Și mă prefac că nu mai vreau să ne-mpăcăm
Și ce mult plângi, și ce mult plângi când ne certăm
Și mă prefac, mă prefac că nu mai vreau să ne-mpăcăm
Sensul versurilor
Piesa descrie dinamica unei relații tumultoase, marcată de certuri și împăcări repetate. Naratorul își recunoaște greșelile, dar pare să perpetueze ciclul conflictului, sugerând o dependență de drama relațională și de momentele intense de împăcare.