Și-am avut un pui pe lume
Nu m-am priceput a-l ține,
Și-o plecat de lângă mine
Și-amu-s singurică-n lume.
Dar amu’ de l-aș avea,
Doamne, bin’ l-aș mai ține,
L-aș purta numai în brațe,
L-aș săruta cu dulceață.
I-aș așterne busuioc,
Mândru legănuț de soc,
I-aș cânta de dor și jele
Cu focul inimii mele.
Plânge inimuta-n mine
Ca pruncutul de trei zile,
Plângi, inimă, cât de tare,
Dar nu spune că te doare,
Rabdă și nu zi la nimeni
De ți-i rău, ori de ți-i bine.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund al cuiva care a pierdut pe cineva drag și se simte singur. Naratorul își imaginează cum ar fi îngrijit și iubit acea persoană dacă ar avea o a doua șansă, dar acum suferă în tăcere.