Sofia Vicoveanca – Of, Of, Iliuță!

Bade, pălărie spartă
Mi-ai cărat apă odată
De la fântână la poartă
Toată vara, toată,
Tu cărai în pălărie
Şi-mi umpleai găleata mie,
Eu îţi dau guriţă ţie,
Bădiţă Ilie.
Rău m-ai fermecat bădiţă
Cu a ta pălăriuţă
Şi-amu’ nu ieşi la portiţă,
Of, of, Iliuţă!.
Cetinucă de pe brad,
Badea-i moale, ce să fac
Ma pândea de după gard
Când mă-ntorc din sat,
Eu mă fac că nu-l zăresc,
Dar toată mă fâstâcesc
Parcă mi-ar placea amu’
Să mai iasă-n drum,
Gura mea dulce de miere
Nici n-o fură, nici n-o cere
Şi n-am nicio mângâiere,
Of, ce păcate grele!.
De n-ar avea badea apă
În fântâna de la poartă
Aş cosi, dar l-aş pândi
Până ce-ar ieşi
Şi mi-aş face şi eu treabă
Cu găleata după apă
Poate, poate s-a-ndura
Şi m-ar săruta,
Iliuţă de-al tău dor
Nici nu trăiesc, nici nu mor,
Nici nu mor, nici nu trăiesc
De dor mă topesc,
Of, tare-aş vrea gardul să pice
Să nu poată să ridice,
Să n-aibă badea săracul
Un’ şi-ascunde capul.