Când îngână noaptea zorii,
Dor şi iarăşi dor,
De prin sat se-ntorc feciorii,
Dor şi iarăşi dor,
S-o dus şi bărbatul meu,
Măi dorule, măi,
C-o uitat că nu-i flăcău,
Măi dorule, măi.
Mi s-o dus în şezători
După cârdul de feciori,
Văd că-mi lătră-n prag căţelul
Cred că-mi vine bărbăţelul.
Eu, săraca, ţes din greu,
El să crede-ncă flăcău,
Toată ziua-s cu vătala,
El se duce-n toată seara.
Să-l pocească relele,
Uita-l-ar nevestele,
Eu de-o lună ţes sumane,
El cu ochii la vădane,
Relele de mi l-ar bate
Să mi-l strângă de prin sate.
Sensul versurilor
O femeie își exprimă dorul și dezamăgirea față de soțul ei, care a uitat de vârsta lui și umblă după alte femei. Ea se simte singură și muncită, în timp ce el se distrează.