Fa leliță, lelișoară
Nu stai locului de-aseară
Și nu te dai dus-acasă
Parc-ai fi amu’ mireasă.
Lasă-mă să mă hurduc
Înc-o țâră, hop și țup,
Să se-nchine babele
Pân’ le-or găsi boalele.
Ia’n uitați lelea cum sare
Și știe că poale n-are
De-amu’ trebe’ să le țeasă,
Dar ea joacă, nici nu-i pasă,
C-o tors de-un deget pe fus,
Dar la joc îi sus și sus,
Toată-i pară, toată-i foc
Pe-unde trece n-are loc.
Lelișoară toată foc
Ia stai o țârucă-n loc,
Ia și taie dintr-un sac
Și-ți croie’ poale pe plac,
Cată și ți le lungește
Și cămeșa ți-o albește,
Dar ea joacă pe-ntrecute,
Nici nu vede, nici n-aude.
Astăzi la joc poale am
De la mama-mprumut-am,
Nu știu mâine ce m-oi face
De tors nu știu, nici nu-mi place,
Repejor m-oi mărita
Până poale mi-oi căta,
Las’ că mi-a lua bărbatul
Că de-aceea l-am luat,
Mi-a lua pânză ‘nălbită
Numai ce trebe’ croită,
Nu-mi mai trebe’ fus și furcă
Să fac la neveste-n ciudă.
Sensul versurilor
Piesa descrie o femeie tânără care preferă să danseze și să se bucure de viață, în loc să se preocupe de treburile casnice, cum ar fi torsul și țesutul. Ea anticipează căsătoria ca o soluție pentru a evita aceste responsabilități, bazându-se pe viitorul soț pentru a-i oferi cele necesare.