Ne certăm, ne certăm, ne certăm
Ultima dată
Vrei să mă fentezi
Și mă enervezi
Te simt imediat când ești vinovat
Te-am recunoscut după fața ta
Știu cu siguranță
Ai fost la alta
Cu focul te joci
Vrei să mă provoci
Nu faci bine-așa
Nu mă mai certa
Stai în banca ta
Că-mi pierd răbdarea
Cred că tot o cauți
Cu lumânarea
Ne certăm, ne certăm
Din prea multă iubire, prea multă iubire
Și nu este bine
Facem noi ce facem
Și ajungem tot la ceartă
Aș vrea să fie ultima dată
Tu știi ce să faci
Ca să mă împaci
Și iese mereu doar pe placul tău
Spui că ești bărbat
Și mă faci să tac
Iar eu trebuie să-ți fac mereu pe plac
Nu vreau să fii rea
Nu mă supăra
Că numai tu ești
La inima mea
Tu spui că de tine
Mie nu-mi pasă
Uite-așa mă faci să nu mă-ntorc acasă
Ne certăm, ne certăm
Din prea multă iubire, prea multă iubire
Și nu este bine
Facem noi ce facem
Și ajungem tot la ceartă
Aș vrea să fie ultima dată
Ne certăm, ne certăm
Din prea multă iubire, prea multă iubire
Și nu este bine
Facem noi ce facem
Și ajungem tot la ceartă
Aș vrea să fie ultima dată
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație tumultoasă, marcată de certuri frecvente, dar și de o iubire profundă. Naratorul exprimă frustrarea față de ciclul vicios al certurilor și dorința ca aceasta să fie ultima dată când se întâmplă.