7 aprilie.
Kovaliov s-a trezit și-a căscat
Ah, 7 aprilie, la Petersburg..
A simțit miros de pine caldă pînă în pat.
Ah, 7 aprilie, la Petersburg.. și ce miros..
Ah, 7 aprilie, la Petersburg.
Ce miros..? Ce miros.. ce miros.. ce miros..
AH, pe 7 aprilie Kovaliov a simțit un miros!.
Kovaliov a sărit din pat fericit
Și-n oglindă s-a privit :
Nasul lui era pe fața lui.. ca și cum niciodată n-ar fi lipsit.
Kovaliov țopăia și țipa de bucurie,
Își pipăia mereu nasul și din nări cînta o melodie…
(melodie la nară).
Kovaliov credea că mai doarme (brr!) și s-a pişcat,
Dar s-a pişcat așa de tare încât l-a durut și-a țipat:
„Deci e-adevăraaaaat! „.
A intrat într-o cofetărie (Kovaliov..)
Cofetăria era pustie
Cofetarii tocmai scoteau tăvile calde din cuptor.
Bucuros că nimeni nu-l va vedea
când se uită, Kovaliov se uita
în oglindă: s-a uitat, s-a uitat, s-a uitat..
„Deci, e-adevărat! „
„Deci, e-adevărat! „
„Deci, e-adevărat! „.
Kovaliov nu putea trăi fără nas, Kovaliov mergea mereu la serate,
Kovaliov se-mbrăca elegant, Kovaliov cunoștea cetățence bogate..
Kovaliov nu putea trăi fără nas, Kovaliov nu era o țață la piață,
Kovaliov aspira la o funcție în stat și-avea mare nevoie să aibă nasul pe față..
Kovaliov a ieșit.. în sfârșit.. semeț.. semeț.. pe stradă (semeț).
Își purta (semeț) nasul (semeț) în vânt (semeț) să se vadă:
„Iată-mă-s muierilor, găini proaste ce sînteț’! „
Și Kovaliov (semeț) trecea (semeț).
(melodia la nară)
Sensul versurilor
Piesa descrie ziua în care Kovaliov își redescoperă nasul, după ce acesta dispăruse. Este o celebrare a normalității și a importanței aparențelor în societate, cu un ton absurd și umoristic.
