Tu mă iubești doar iarna
Fiindcă sunt fierbinte
Vara o iubești pe alta
Mult mai rece ca mine.
Noi te iubim oricum amândouă
Că ăsta ne e destinul
Așa am ajuns să aștept
Cu mare bucurie frigul.
Ție nu-ți pasă dacă pe masă
Avem firmituri sau friptură
În schimb îți pasă mereu și avem
Mereu din belșug băutură.
Tu te îmbeți la al doilea pahar
Sau vii beat de-afară
Eu te îndur și acum ca și cum
Acum ai fi băut prima oară.
Tu mă iubești doar vara
În rest ești ocupată
Adică primăvara toamna și iarna lucrezi
Ca o descreierată.
Eu te aștept oricum zi de zi
Că mereu mi-e dor de tine
Sunt sigur că te-aș iubi mai puțin
Dacă ai veni mai des pe la mine
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație dezechilibrată, marcată de iubire condiționată și așteptare. Naratorul se simte iubit doar în anumite perioade, în timp ce partenerul este distant sau preocupat cu altceva. În ciuda acestui fapt, naratorul continuă să spere și să aștepte, acceptând situația ca pe un destin.